Probabil cel mai aşteptat film al anului. Nici acum nu ştiu dacă mi-a plăcut sau nu. E ochestie destul de ciudată, adică.. dacă stai să-l pureci, e o mare porcărie. Însă dacă nu stai să-l iei la mărunţit şi stai să te gândeşti la acţiunile petrecute şi te mai gândeşti şi după ce se termină, nu este o porcărie. Este un film de clasă medie, nu un film de Oscar.
Eu am stat, am analizat fiecare mişcare, am urmărit concentrat efectele alea ridicole folosite în mod excesiv şi la o orice chestie dramatică parcă eu eram actorul care filma. Ah, şi am mai fost enervat la culme de clişeele tipic americane. Gen, omu’ care scapă din orice situaţie imposibilă, clişeul preşedintelui american negru care îşi da viaţa pentru poporul lui, clişeul romanţei dinainte de moarte.
Un scriitor de romane SF află ceea ce guvernul Statelor Unite ştie de câţiva ani de zile: că scoarţa terestră va fi distrusă din cauza unor colosale explozii solare, lucru prevestit de calendarul mayaş, care considera că lumea se va sfârşi în anul 2012. Pentru scriitor şi familia lui începe o cursă pe viaţă şi pe moarte pentru a ajunge pe una din navele construite de guvern, singura şansă de supravieţuire într-o lume în pragul colapsului.
După cum am mai zis, un film mediocru, plin de o mulţine de efecte speciale. John Cusack a îmbătrânit şi nu joacă excelent. Toate astea adună împreună o notă de 7.
P.S.: Cred că a fost cea mai lungă reclamă la Bentley.
